- M am deschis prea mult fata de cei din jur ?! asta ma intreb de la un timp, oare este bine pentru mine? raspunsul este unul simplu... LINISTE TOTALA !
- OOOOOK... ! nu chiar raspunsul pe care il asteptam, si totusi linistea asta totala parca este tot ce imi trebuie in acel moment.
Brusc toate intrebarile mele nu mai au sens si imi aduc aminte de ultima carte citita (recitita mai exact) Alchimistul de Paulo Cuoelho, este un cuvant in araba pe care l am memorat si care mi l aduc aminte din carte "Maktub" ceea ce inseamna "totul este scris " poate asa este si in cazul nostru, nu putem fii ca si ceilalti, insa putem fii noi insine, personalitatea si tot ce tine de noi , ne face speciali, autentici.
Felul cum devenim in timp este datorita evenimentelor din viata noastra, datorita atitudinii noastre asupra intamplarilor din viata noastra. Astazi m am intalnit cu un vechi prieten, o persoana care mi a fost ca un frate in odinioara, care mi a fost alaturi si a carui recunostinta o voi avea toata viata, s-a schimbat total fata de cum obisnuiam sa il stiu, insa ... cuvintele si emotia din cuvinte, la fel ca si atunci...
Mereu mi am impus si imi voi impune ca ma voi dedica in totalitate in ceea ce fac, ce tine de mine insumi, oare deschiderea fata de cei din jur... ce manifest fata de ei, poate este defapt ceea ce trebuie sa fac, nu mai stau sa ma gandesc la asta, si totusi... mintea si intrebarea ei tanjeste dupa raspunsul dorit.
In viata amoroasa la fel.... cu siguranta ma bucur ca am iubit, doar ca NU se va mai intampla din partea mea in viitorul apropiat cum s-a intamplat cu ea, a fost o transformare inceputul ... dar si sfarsitul a avut efectul ei, de altfel... cand totul este trecator, trebuie sa privim lucrurile la rece...
